Regula țestoasei

O țestoasă marină nu înoată niciodată împotriva curentului. Când valurile vin spre ea, plutește pe loc și își conservă energia. Când apa se retrage în larg, vâslește puternic și înaintează fără efort.

Cum s-a văzut asta

În timp ce făcea snorkeling în Hawaii, Casey a încercat să țină pasul cu o țestoasă marină. Deși animalul părea să plutească leneș și fără efort, Casey s-a trezit rapid epuizată, în timp ce țestoasa s-a pierdut în imensitatea oceanului.

Când a început să-i urmărească mișcările, a înțeles secretul.

Când valurile veneau puternic spre țărm, izbind-o în față, țestoasa nu se lupta cu ele. Pur și simplu plutea, conservându-și energia.

Însă în clipa în care apa se retrăgea spre larg, în direcția în care voia să ajungă, țestoasa începea să vâslească puternic, lăsându-se propulsată de forța curentului.

Privind acel dans perfect cu natura, Casey a realizat că povestea țestoasei era, de fapt, metafora propriei sale vieți.

Noi facem exact invers

Ne trezim în fiecare zi și începem să înotăm orbește, luptându-ne cu toate „valurile” care ne vin în față: e-mailuri urgente care nu contează, așteptările altora, obligații sociale din politețe și distrageri care ne mănâncă timpul.

Ne încăpățânăm să ne batem cu ele, încercând să le rezolvăm pe toate, iar când în sfârșit apare o oportunitate uriașă, un vis de-al nostru sau un proiect care ne-ar putea schimba viața, suntem mult prea epuizați ca să mai profităm de el. Ne-am consumat toată energia pe defensivă.